Despre Vrancioaia

COMUNA VRINCIOAIA
Scurta descriere

I. Comuna Vrincioaia este asezata in centrul Depresiunei Vrancei, fiind limitata administrativ de comunele Valea Sarii – Est, Birsesti si Paulesti – Nord, comuna Tulnici – Vest si comunele Nistoresti si Naruja – Sud.

II. Denumirea comunei vine din legenda lui Stefan cel Mare si baba Vrincioaia, legenda care spune ca, dupa infringerea din fata turcilor de la 1478, Stefan cel Mare a cautat sprijin in Tara Vrancei, unde l-a si gasit in persoana Vrincioaiei, mama a 7 feciori. Din legenda aflam ca Vrincioaia si-a trimis feciorii alaturi de alti barbati veniti la chemarea ei sa apere Moldova , victoria lui Stefan cel Mare asupra turcilor la retragerea acestora din Moldova fiind consemnata de istorie.
Ca drept multumire, Domnitorul a lasat prin hrisov domnesc drept proprietate asupra Muntilor Vrancei la cei 7 feciori ai Vrincioaiei, care ulterior au infiintat, spune legenda, sapte sate.
Doua din satele infiintate de copiii Vrincioaiei sunt pe administrativul comunei noastre, si anume:

  • satul Spinesti, atestat documentar din a doua domnie a lui Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare,
  • satul Bodesti, considerat a fi cel mai vechi sat din comuna, dar fara probe documentare,
    Comuna Vrincioaia poarta acest nume incepand cu anul 1938, pana la acea data, atunci cand a fost comuna, purtand denumirea de Vasuiu.
    Istoricul celorlalte sate este datat relativ recent, si anme:
  • satul Vrincioaia, fost Vasuiu, fost Scatura Vasuiului, este mentionat prima data in anul 1788, in inscrisurile Episcopiei Buzaului, unde apare cu biserica si 18 fumuri( familii care plateau impozit la stat si biserica)
  • satul Poiana se pare ca este mult mai vechi, unii cercetatori afirmand ca, avand in vedere unele diferente de port si obiceiuri, acesta si-ar avea radacinile undeva prin muntenia, de unde a pribegit in sec. 17 in Tara Vrancei.

III. In Tara Vrancei reforma administrativa a inceput pe vremea lui Cuza, a continuat in perioada urmatoare pana la declararea Romaniei regat – 1881 – dupa acea data fiind atestate ca si comune satele Vasuiu, Poiana si Spinesti, sate componente a comunei Vrincioaia.
In perioada interbelica, in urma celor trei reforme administrative, s-au produs urmatoarele schimbari

  • 1931 – comunele Vasuiu si Poiana sunt comasate, comuna fiind Poiana
  • 1938 – se revine la reforma din 1931, / comuna Vasuiu luind numele de VRINCIOAIA,
  • 1940 – comuna Vrincioaia se desfiinteaza, satul trecand la comuna Poiana
    In timpul celui de-al doilea Razboi mondial, in anul 1942, comuna Vrincioaia a capatat iar personalitate juridica de drept public, de aceasta data incluzand in administrativul ei satul Poiana.
    In toata aceasta perioada comuna Spinesti a functionat ca structura administrativa teritoriala, incluzand in componenta ei si satul Bodesti, la care se adauga proaspatul sat Muncei, rezultat din stabilirea locuitorilor din Spinesti pe proprietatile detinute in zona actualului sat Muncei.
    In anul 1950, comuna Spinesti a fost desfiintata, satele Spinesti si Bodesti fiind arondate comunei vecine Paulesti, iar satul nou creat, Muncei, la comuna Vrincioaia.
    In anul 1950, comuna Vrincioaia se invecina la est cu Valea – Sarii, la nord cu Birsesti si Paulesti, la vest cu Paulesti, iar la sud cu Herastrau, Nistoresti si Naruja.
    Din anul 1968, prin reforma administrativa facuta in temeiul Legii nr. 2/1968 privind impartirea teritorial – administrativa a Romaniei, comuna Paulesti a fost divizata intre comunele Tulnici si Vrincioaia, comuna Vrincioaia capatand un nou sat, Plostina, in vestul comunei, alaturi de satele Spinesti si Bodesti ale vechii comune Spinesti.
    In urma acestei reforme comuna este formata din satele Vrincioaia – resedinta comunei, Poiana, Spinesti, Muncei, Plostina si Bodesti, enumerate in ordinea descrescatoare a populatiei.

IV. – se iau si din Profilul Comunitatii , atatea cate exista

V. Principalul curs de apa care traverseaza pe un parcurs de cca 15 km comuna Vrincioaia este raul Putna, care intra in comuna prin partea de NE, din comuna Birsesti si iese prin partea de E, in comuna Valea Sarii, unde dupa 100 de metri se uneste cu raul Zabala in punctul Grumaz.
Este populat cu clean, mreana, scobar si specii de peste de talie mai mica, uneori, coborand din amonte si pastravul. Populatia piscicola se regaseste, mult mai modest in principal pe paraul Vasuiu si ocazional pe Saratel si Haulisca.
Principalele paraie care traverseaza comuna sunt :

  1. Vasuiu – paraul care a dat denumirea vechii comune, care izvoraste din punctul Blana Stanii, tot pe administrativul comunei Vrincioaia si care se varsa la punctul Grumaz in raul Putna, dupa un parcurs de 18 km.
  2. Leadova – parau care isvoraste din zona satului Spinesti – Coasta Sorii si se varsa in Vasuiu la intrarea in satul Vrincioaia dupa un parcurs de cca 12 km.
  3. Haulisca – parau ce pleaca de langa satul cu acelasi nume din comuna vecina, se varsa in Vasuiu la limita dintre satele Vrincioaia si Muncei, pe administrativul comunei avand un curs de cca 7 km.
  4. Saratelul – parau ce izvoraste din dealul Fetigului – ( Barhaboaia), isi ia denumirea de la gustul sarat pe care il capata cu 500 de m inainte de varsarea in Vasui, datorita depozitelor de sare pe care le traverseaza.
  5. Algheanul – parau mult mai mic decat cele enumerate, izvoraste din zona satului Bodesti, are un parcurs de cca 6 km. Pana la varsarea in Vasui, pe segmentul sau inferior fiind o arie protejata de 27 de ha de saraturi cu vegetatie specifica, administrata de OSE Vidra.
    Debitul modest al acestor ape nu a creat probleme semnificative privind inundatiile din ultimii ani.
    Pe raza comunei Vrincioaia nu avem lacuri, unele balti, numite balhuie, avand un caracter temporar.

VI . Clima este temperat continentala, cu ierni relativ blande, in ultimii ani lipsite de zapada, verile fiind toride si secetoase.
Volumul anual al precipitatiilor nu este cunoscut, in ultimii ani s-a observat o polarizare a acestora, in sensul ca exista luni aproape fara precipitatii si luni in care, intr-o singura zi pot cade pana la 100 l/ mp.

      VII. Vegetatia este specifica tranzitului de la stepa la padure, majoritatea teritoriului fiind acoperita ierboasa, cca 15% cu tufarisuri iar diferenta cu padure .
      Predomina esentele de foioase, dar in extremitatea vestica a comunei, la cca 800 m altitudine, se intilnesc si coniferele.
      Versantii degradati ai torentelor si paraielor  au fos plantati in special cu pin, plantatii care s-au adaptat conditiilor din zona(440Ha).
      Fauna este specifica vegetatiei, aici se intalnesc majoritatea speciilor de pasari din zona subcarpatica, mai putin cele specifice baltilor. Ca animale se intilnesc aproape toate speciile, si anume: cerb carpatin- rar, caprior- se inmulteste aici, mistret - in numar foarte mare, urs si lup - in tranzit,  dar se pare ca se inmultesc si aici, animale mici de tot felul.
      Bogatia relativ mare a faunei din zona este datorata lipsei activitatilor umane din arealul lor de existenta, odata cu imbatranirea populatiei si orientarea celei tinere spre alte activitati, importante terenuri, in speta fanete si pasuni, nu au mai fost intens folosite, permitand faunei dezvoltarea nestingherita.

      VIII.  Populatia comunei Vrincioaia este in totalitate formata din romani, conform declaratiilor de la recensamantul populatiei. Numarul maxim de locuitori comuna l-a avut in primii ani ai deceniului 8 din sec. 20, cand populatia comunei a atins in 1973 4400 de locuitori. 
      Dupa acea data comuna a fost in regres, principala cauza  fiind migrarea populatiei tinere la oras din cauza industrializarii. In anii 80 s-a ajuns la o situatie de relativ echilibru, pentru ca din anul 1992, sporul natural sa fie negativ, ajungand si la -25 la mie, in 2003, anul trecut  fiind undeva intre -15-17 la mie.
      In prezent comuna Vrincioaia are o populatie de aproape 2900 de locuitori, repartizata in cele 6 sate dupa cum urmeaza:
  • Vrincioaia……………550
  • Poiana……………….730
  • Spinesti………………550
  • Muncei………………490
  • Plostina……………..250
  • Bodesti……………..190
    Satul cu populatia cea mai numeroasa a fost si este satul Poiana, care in ultimii 20 de ani se afla in cel mai accelerat ritm de descrestere , cauzata in principal de migrarea populatiei tinere.
    Satul cu o relativa constanta privind populatia este satul Spinesti, unde, din fericirre ponderea populatiei tinere este multumitoare.
    Raportul dintre barbati si femei este de 49,5% la 50,5%, iar pe sate se pastreaza aproape de acesta.
    Structura pe varste a populatiei este urmatoarea:
  • 0-18 ani ……………… cca 20%
  • 19 – 55 ani ………… cca 37%
  • peste 60 de ani …… Cca 43%
    Majoritatea tinerilor cu varste intre 20 si 35 de ani lucreaza in strainatate, dupa aprecierile administratiei nr. acestora fiind in jurul a 350 de persoane, barbati si femei, cu o pondere un pic mai mare a barbatilor. X. Satele -datele tehnice se iau din PUG

Nr. de gospodarii pe sate este urmatorul:
Vrincioaia ……….. 250
Poiana …………… 320
Spinesti …………. 210
Muncei …………..170
Plostina …………. 85
Bodesti …………. 65
Din pacate, un procent insemnat din acestea sunt formate dintr-o singura persoana (cca 8%).

 XI.Ocupatia majoritatii locuitorilor de vastra activa ( 16 - 65 ani ) este agricultura de subzistenta, totusi o parte relativ mare din productie- lapte si carne - merge la procesare

In invatamant si administratia locala lucreaza aproape 100 de persoane iar in alte sectoare- comert, debitare lemn, altele , inca cca 40 de persoane.
Economia locala este influientata si de cele trei obsti care detin in proprietate aproape 10.000 ha de padure si pasuni montane, din pacate acestea aflandu-sa pe teritoriul comunelor Nereju- majoritatea si Nistoresti.
Profitul adus de exploatarea lemnului a dus la realizarea unor edificii de interes public, s-au dotat unele scoli cu mobilier, membrii obstilor primind an de an dividente si drepturi in natura, lucru care a dus la o relativa crestere a nivelului de trai, mai ales la persoanele sarace.
Ca obiective economice locale putem enumera urmatoarele :

  • sectia de prelucrare a laptelui din satul Poiana a firmei SC Monaco SRL
  • atelierul de debitat lemn al aceleiasi firme
  • sectia de cherestea a firmei ALT FORLEMN din Vrincioaia
  • linia de debitat lemn a firmei S.C. Sorlemn SRL Vrincioaia
  • linia de debitat lemn a Obstei Muntele Frumoasele din Vrincioaia
    Exista deasemeni o brutarie in satul Vrincioaia care este in curs de modernizare, brutarie cre a asigurat painea pentru comuna noastra cat si pentru satele limitrofe.
    Pe administrativul comunei avem un numar de 6 scoli, cate una in fiecare sat, cu gimnaziu fiind, incepand cu anul scolar 2008 – 2009, numai scoala de centru Vrincioaia.
    Populatia scolara totala nu depaseste 250 de copii, fiind in continua descrestere, fapt care a dus la inchiderea scolilor gimnaziale de la Muncei, Poiana si Spinesti
    Posta Romana are organizata in Vrincioaia trei agentii : Plostina, Bodesti si Poiana.
    Reteaua de comert este formata din mici magazine satesti, nr. acestora fiind de 16 in toata comuna.

XII. utilitatile de care beneficiaza locuitorii comunei noastre sunt:

  • satele Plostina, Muncei si Vrincioaia au sistem de alimentare cu apa realizat pe programul SAPARD.
  • Satul Poiana are alimentare cu apa in curs de realizare
    Retelele de telefonie mobila acopera aproape toate colturile comunei, telefonia fixa fiind slab reprezentata
    Satele care au obsti, si anume : Vrincioaia, Poiana, Spinestiul si Munceiul au televiziune prin cablu.
    Toate satele comunei sunt electrificate, existand totusi 12 locuinte neelectrificate, 6 din ele fiind in Magura, unde nu este retea electrica.

ISTORIC